Slovacii cheltuiesc mai mult pe alimente decât gospodăriile europene: analistul atrage atenția asupra unui lucru

Potrivit datelor Eurostat, costurile cu alimentele și băuturile nealcoolice ale gospodăriilor europene reprezintă în medie aproximativ 14% din totalul cheltuielilor. În Slovacia, avem a opta cea mai scumpă hrană din Uniunea Europeană (UE), dar o risipim. Cu ocazia viitoarei Zile Mondiale a Alimentației, care este 16 octombrie, analistul Wood & Company Eva Sadovská a subliniat acest lucru.

„Prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice din Slovacia, alături de Franța, sunt pe locul opt ca marime din UE. În 2022, pentru prima dată în istorie, prețurile la alimente au fost peste media UE cu 1,9%, în 2023 chiar și cu 6,7%”, a calculat ea. În țările vecine cu Vyšehrad Four (V4), mâncarea este în medie mai ieftină. Conform datelor Eurostat pentru 2023, aceasta a fost cu 5% mai puțin în Ungaria, cu 7% în Cehia și cu 27% în Polonia.

Analistul a amintit că ultimii doi ani 2022 și 2023 au fost marcați de niveluri record ale inflației alimentare în Slovacia, respectiv 18,6% și 17,3%. În 2024, este deja o creștere semnificativ mai lentă a prețurilor, care în primele opt luni a fost în intervalul de la 0,1% la 4,9% și a atins un nivel mediu de 1,8%.

„În Slovacia, marea majoritate a slovacilor au acces la hrană, dar un prânz adecvat la două zile nu este o chestiune normală pentru aproape 18% dintre gospodăriile slovace. Această problemă afectează mai ales persoanele în vârstă care trăiesc singure, gospodăriile unui adult cu copii minori, dar și gospodăriile a doi adulți cu mai mult de trei copii”, a adăugat Sadovská. Potrivit Eurostat, în întreaga UE, o medie de 9 persoane nu își permit prânzul cu carne sau alternativa sa vegetariană 5% din gospodării.

În timp ce unii slovaci nu își pot permite un prânz adecvat, alții risipesc mâncarea, a subliniat analistul. În 2021, în Republica Slovacă au existat 99 de kilograme (kg) de deșeuri alimentare per locuitor. Gospodăriile au produs 67% din el. Restul de 33% a fost alcătuit din deșeuri din producția primară (4%), industria alimentară (23%), comerț cu amănuntul și distribuție (3%) și facilități de catering (2%).

„Acest tip de deșeuri este un poluator semnificativ și generator de gaze cu efect de seră, mai ales dacă nu sunt sortate și ajung în gropile de gunoi”, a subliniat Sadovská. Potrivit acesteia, risipa alimentară nu este doar o problemă ecologică, ci și una economică. Un bărbat sau o femeie slovacă obișnuită aruncă hrana sau mâncarea rămase în valoare de 100 până la 150 de euro după data limită de utilizare.