Bulgarii și românii sunt mai aproape de apartenența la spațiul Schengen

Bulgaria și România au făcut eforturi semnificative pentru a deveni membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen. Acest lucru a fost declarat vineri, la Budapesta, de ministrul maghiar de interne, Sándor Pintér, după negocieri cu partenerii departamentali din ambele țări afectate și din Austria, precum și cu comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson. Referindu-se la serverul telex.hu, corespondentul TASR din Budapesta informează despre aceasta.

Potrivit serverului, Comisia Europeană a declarat de mult timp că cele două țări sunt eligibile să adere în zona fără grăniceri interni, dar guvernul austriac, și înainte de asta Țările de Jos, au blocat această decizie.

Anul trecut s-a putut realiza ca de la sfârșitul lunii martie a acestui an controlul față de asociația Schengen să fie parțial anulat pentru trecerile aeriene și pe apă, dar nu și pentru trecerile terestre.

veto austriac

Austria și-a pus veto anterior, invocând riscul unei migrații „necontrolate” În prezent, migranții care sosesc din Turcia, Grecia sau Bulgaria în țările interne ale UE mai trebuie să treacă granița externă Schengen în Ungaria sau Croația, dar după aderarea Bulgariei și României. nu ar mai fi cazul.

Decizia ar trebui luată în unanimitate în Consiliul de Miniștri al UE, care va fi prezidat de guvernul ungar până la sfârșitul anului. Următoarea întâlnire a miniștrilor de interne este pe 12 decembrie.

Audierea de vineri a fost extrem de dificilă, potrivit Pinter, pentru că trebuiau rezolvate multe probleme, dar Bulgaria și România sunt cu un pas mai aproape de aderare, a precizat el.

Contingent comun

Părțile de negociere au convenit asupra unui pachet comun de securitate, cu care un contingent comun de cel puțin o sută de membri va fi trimis la granița bulgaro-turcă, iar guvernul ungar va contribui și el la dotarea tehnică relevantă.

Există posibilitatea ca această problemă să fie închisă până la sfârșitul anului și ca ambele țări să devină membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen de la 1 ianuarie.

Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a amintit că în 2022 împreună cu Țările de Jos au pus veto aderării pentru că Schengen „nu a funcționat”, dar în ultimii doi ani s-au făcut pași și îmbunătățiri comune, lupta împotriva contrabandiștilor a fost și ea consolidată, a fost posibil, de exemplu, ca refugiații să nu aleagă propria țară în care migrează.

Una dintre cele mai importante granițe

Sperăm că vom ajunge la o decizie pozitivă cu acordul din acest an, a declarat ministrul român de Interne, Marian-Catalin Predoiu. Ministrul bulgar de interne, Atanas Ilkov, a descris gestionarea migrației ca fiind o sarcină mare, în timp ce granița bulgaro-turcă este una dintre cele mai importante în acest sens. „Bulgaria a cheltuit o mulțime de resurse pentru a consolida controlul, iar migrația ilegală a scăzut cu 70 la sută”, a adăugat Ilkov.

Johanson și-a exprimat, de asemenea, speranța că ambele țări ar putea adera pe deplin la spațiul Schengen de la 1 ianuarie și că o decizie pozitivă va fi luată în decembrie.

Țările membre ale Uniunii Europene și NATO – România și Bulgaria – sunt situate pe principalele rute de comerț ilegal cu arme și droguri și persoane. Cu toate acestea, CE a declarat că, conform investigației sale amănunțite, ambele țări au îndeplinit toate cerințele Schengen necesare.

Creat în 1985, spațiul Schengen permite a peste 400 de milioane de oameni să călătorească liber fără controale la frontierele interne. Zona este numită după Acordul Schengen din 1985 și Convenția Schengen din 1990, care au fost semnate în municipalitatea Schengen din Luxemburg. În prezent are 29 de membri.

Mulțumirile lui Ciolacu

Vineri, premierul român Marcel Ciolacu a purtat discuții cu premierul ungar Viktor Orbán, căruia i-a mulțumit pentru sprijinul Ungariei în procesul de aderare a României la spațiul Schengen. Potrivit agenției MTI, Ciolacu a subliniat importanța economică a încetării controalelor la frontieră, informează reporterul TASR la Budapesta.

Premierul român a adăugat că țara sa a simțit deja beneficiile intrării parțiale în spațiul Schengen, dar în opinia sa, creșterea economică atât a părții române, cât și a maghiarelor va deveni și mai dinamică atunci când România va deveni membru cu drepturi depline Schengen.

„Prin intrarea în spațiul Schengen, România își asumă responsabilitatea pentru protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene”, a subliniat premierul României.

Un efort considerabil

Bulgaria și România au făcut eforturi semnificative pentru a deveni membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen. Acest lucru a fost declarat vineri, la Budapesta, de ministrul maghiar de interne, Sándor Pintér, după negocieri cu partenerii departamentali din ambele țări afectate și din Austria, precum și cu comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson.

Părțile de negociere au convenit asupra unui pachet comun de securitate, cu care vor trimite un contingent comun de cel puțin 100 de membri la granița bulgaro-turcă. Guvernul maghiar va contribui, de asemenea, la echipamentele tehnice relevante.

Există posibilitatea ca această problemă să fie închisă până la sfârșitul anului și ca ambele țări să devină membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen de la 1 ianuarie, a spus Pintér.