Kęstutis Budrys: trebuie să sancționăm flota din umbră, să controlăm acțiunile în Marea Baltică

„Trebuie să aplicăm mai multe sancțiuni acestor nave (umbră – BNS) și să controlăm mai mult ceea ce se întâmplă în Marea Baltică”, a declarat șeful diplomației Lituaniei, joi, jurnaliştilor la Riga, după o întâlnire cu ministrul de externe leton, Baiba Braže.

Potrivit acestuia, este necesar să aveți instrumente care să vă permită să vedeți ce se întâmplă pe mare.

„Există o legătură clară între răspunsul nostru insuficient (aliaților – BNS) și ceea ce se întâmplă acum. Lipsa de reacție la ceea ce se întâmpla deja în Europa și în alte părți, când instituțiile rusești și agenții lor au efectuat operațiuni de sabotaj”, a spus K. Budrys.

„Este necesar să înțelegem mai bine ce se întâmplă în Marea Baltică și nu doar flota din umbră, ci și capacitățile dezvoltate de Rusia de-a lungul deceniilor, care vizează perturbarea infrastructurii critice pe mare și în alte părți”, a spus ministrul lituanian.

B. Bražė a subliniat că un simplu răspuns la posibilele atacuri de sabotaj nu este suficient.

„Este nevoie de o foarte bună înțelegere a situației, de o cooperare strânsă între serviciile de securitate ale țărilor, sectorul privat, societatea civilă, jurnaliști și cercetători. Pentru a înțelege despre ce vorbim, despre ce nave vorbim, pentru a vedea indicatorii”, a spus ea.

„Al doilea element este descurajarea, poate fi militar și nemilitar (…), iar al treilea este pedeapsa atunci când este necesar”, a subliniat ministrul de externe leton.

Recent, mai multe cabluri submarine au fost avariate în Marea Baltică. Drept urmare, NATO și-a consolidat prezența militară acolo.

Pe 25 decembrie, în urma unui suspect de sabotaj, cablul de electricitate „EstLink 2” care leagă Finlanda și Estonia și patru cabluri de telecomunicații așezate pe fundul Mării Baltice au fost avariate.

Acest lucru vine la câteva săptămâni după ce alte cabluri au fost avariate în incidente similare din Marea Baltică. Potrivit experților și politicienilor, aceste incidente fac parte din războiul hibrid al Rusiei împotriva țărilor occidentale.

Conducătorii țărilor NATO care se învecinează cu Marea Baltică se vor întâlni pentru a discuta această problemă săptămâna viitoare în Finlanda.

Potrivit ministrului, este necesar să se evalueze dacă reglementarea litorală internațională și națională la incidente permite un răspuns suficient.

„Dacă acest lucru ne limitează reacția, trebuie să le schimbăm”, a subliniat K. Budrys.

Ca răspuns la încetarea cablului Estlink 2, secretarul general al NATO Markas Rutte (Markas Riutė) a declarat că Alianța își va consolida prezența militară în Marea Baltică.

Presa finlandeză a raportat că Alianța va desfășura până la zece nave pentru a proteja infrastructura critică până la sfârșitul săptămânii.

„Vom vedea reacția mâine, când NATO își va spori prezența în Marea Baltică. Acest lucru trebuie făcut și pe viitor, pentru a arăta că avem „oțel pe apă”, avem mijloacele să luptăm”, a spus K. Budrys.

„(Marea Baltică – BNS) este principala poartă de acces pentru exporturile rusești de petrol. Sute de nave părăsesc Marea Baltică. Ele nu sunt sigure, nesigure pentru mediu și infrastructura critică”, a menționat el.

Flota din umbră reprezintă nave care transportă petrol și produse petroliere rusești care sunt puse sub embargo din cauza invaziei Rusiei asupra Ucrainei.

K. Budrys vizitează joi Riga cu prima sa vizită bilaterală. Vineri va merge în Estonia.

În Letonia, s-a întâlnit cu președintele țării Edgars Rinkevičius, prim-ministrul Evika Silina.