Sezonul salvamarilor s-a încheiat: sunt prezentate numerele grăitoare

Cu toate acestea, scăldatorii din Marea Baltică ar trebui să fie atenți și să aibă grijă de propria lor siguranță – din 15 septembrie, salvamarii nu mai sunt de serviciu pe plaje. Acest lucru se anunță și prin indicatoare speciale de pe plaje.

„Noi, salvamarii, lucrăm pe plaje în fiecare an până pe 15 septembrie. Mai târziu, apa este deja rece și sunt puțini scăldatori.

Și dacă sunt oameni care înoată, vă rugăm să rețineți că înotul este deja destul de diferit – ei sar rapid în apă și merg la țărm”, a declarat șeful salvamarului Klaipėda, Aleksandras Siakki, pentru „Vakaru ekspres”.

Statisticile provoacă gânduri

El a trecut în revistă și sezonul de vară încheiat și a oferit statistici detaliate.

„Anul acesta au fost de serviciu 50 de salvamari pe plajele din Melnrage, Giruliai și Smiltyne, pe plajele noastre funcționau în total 12 posturi de salvamari. Cât despre vara trecută, aș spune că a fost una dintre cele mai aglomerate și stresante pentru salvatori”, a subliniat A. Siakki.

Potrivit acestuia, acest lucru a fost influențat de condițiile meteorologice și de curenții predominanți.

„Anul trecut, vara a fost vântoasă, dar mai ploioasă, iar anul acesta, când a suflat vântul, a fost adesea însorit. Acest lucru a dus la formarea de curenți înapoi.

Am observat că marea era agitată și vremea însorită, mai ales în weekend, când fluxul de turiști era la cote maxime. Atunci au loc cele mai multe îneci”, – a punctat șeful salvamarilor din Klaipėda.

El a oferit și numere grăitoare.

„Conform statisticilor noastre înregistrate, salvatorii din Klaipėda au scos din strânsoarea mării 33 de oameni înecați, inclusiv 9 copii. Dar de câte mii de ori li s-a cerut constant oamenilor să nu intre în apă și s-au efectuat lucrări preventive când s-a ridicat un steag roșu. Salvatorii au avut multă activitate și muncă”, a spus A. Siakki.

Pe plaje, turiştii au solicitat ajutor medical de până la 725 de ori, dintre care 25 au fost cazuri grave, când a trebuit chemat echipaje medicale de urgenţă.

„Printre cele mai frecvente probleme de sănătate se numără hipertensiunea arterială, insolația, mușcăturile de albine, viespi și viespi, dar există și cazuri de fracturi ale picioarelor și ale brațului, căderi dureroase de la bicicletă sau scuter, comoții grave la cap sau chiar lacerații și cazuri de ingerare a apei de mare. Apoi ambulanța s-a grăbit să ajute”, a menționat cazurile A. Siakki.

Au salvat, dar s-au înecat

Vara trecută, pe plajele din Klaipėda, accidente dureroase au fost inevitabile: două persoane s-au înecat.

„Prima persoană s-a înecat în iunie dis-de-dimineață, când nu erau salvamari pe plaje. S-a repezit să salveze fetele care se înecau.

A doua persoană s-a înecat la sfârșitul verii – în august. De asemenea, a încercat să salveze copiii înecați.

Am vorbit în repetate rânduri și am îndemnat oamenii să-și evalueze capacitățile și să nu se grăbească să salveze ei înșiși oamenii și, dacă sunt salvatori la datorie, să-i anunțe cât mai curând posibil.

În primul rând, este necesar să înțelegem că fiecare persoană este responsabilă pentru acțiunile sale în apă. Dacă o persoană ignoră avertismentele despre curenții puternici din spate, înoată în zone periculoase, cu gropi sau își supraestimează abilitățile de înot, își pune viața în pericol.

Este important să vă cunoașteți opțiunile și să respectați regulile de plajă, deoarece acesta este primul pas în a vă proteja pe dumneavoastră și pe ceilalți de accidente.

Un incident de înec este întotdeauna foarte stresant, așa că este firesc să vrei să te grăbești să ajuți. Cu toate acestea, este important să înțelegeți că încercarea de a salva o persoană care se îneacă fără o pregătire adecvată se poate solda cu o tragedie atât pentru salvator, cât și pentru persoana care se îneacă.

Cel mai bun lucru pe care îl poți face când vezi o persoană care se îneacă este să chemi imediat ajutor și, dacă este posibil, ajutor de la țărm (aruncă un colac de salvare, un plutitor, extinde un băț etc.). Acțiunile de salvare ar trebui lăsate în seama profesioniștilor care au pregătirea și experiența corespunzătoare pentru a gestiona astfel de situații”, spune A. Siakki.

Potrivit șefului salvamarului din Klaipėda, cele mai mari greșeli pe care le fac turiştii sunt: ​​ignorarea semnelor de avertizare și a steagurilor, consumul de alcool și neglijarea copiilor minori.

„La urma urmei, anul acesta s-au înecat exact două persoane doar pentru că cineva nu le-a supravegheat copiii minori, i-a lăsat să înoate singuri și au început să se înece, iar străini completi care au încercat să salveze copiii s-au înecat. Dezastre dureroase care ar fi putut fi evitate dacă părinții și copiii lor s-ar fi comportat mai responsabil”, a subliniat A. Siakki.