Bărbații au și nasul sensibil: tații își pot recunoaște descendenții biologici după miros

Deseori se spune că bărbații nu au nasul foarte rafinat, cel puțin cei mai mulți dintre ei, și că uneori pot tolera mirosuri pe care femeile le găsesc dezgustătoare. Inclusiv mirosul lor corporal. Cu toate acestea, masculii au un nas relativ sensibil când vine vorba de mirosuri care determină relația lor cu descendenții. Tații pot spune dacă un copil este urmașul lor biologic prin miros.

Cercetătorii de la Universitatea Tehnică din Dresda au descoperit că tații nu numai că își evaluează copiii ca miros mai bine, dar într-un test orb pot distinge mirosul lor de cel al altor copii. Autorii cercetării experimentale au descoperit că tații au reușit să distingă cu succes mirosul hainelor purtate de proprii copii într-o treime din cazuri. Poate deloc surprinzător, tații au găsit parfumul copiilor lor mult mai puțin plăcut când au ajuns la pubertate.

Oamenii de știință din Dresda au recrutat 56 de tați și 73 dintre copiii lor biologici pentru studiul experimental. Copiii au fost rugați să facă un duș înainte de a merge la culcare folosind un produs fără parfum și au primit un tricou curat, nepurtat, în care să doarmă noaptea. Dimineața, părinții au trimis tricourile înapoi cercetătorilor, care le-au folosit pentru a crea mostre de miros corporal. Fiecărui tată i s-a cerut apoi să evalueze mirosurile din punct de vedere al plăcutului, dulceață, intensității, atractivității și cât de mult și-ar dori să le mirosească din nou. În cele din urmă, tații au fost rugați să identifice care dintre mostrele de miros aparțineau copilului lor.

Cercetătorii au descoperit că tații au putut să identifice mai precis mirosul copilului lor când acesta era preadolescent. în timp ce au ghicit mirosul corect în 37% din cazuri la sugari și în 33% din cazuri la copiii preadolescenti. Dacă tații ar ghici orbește, rata de succes ar fi de doar 17%. „Ca și mamele, tații au putut să detecteze mirosul corporal al propriului copil pe tot parcursul perioadei de dezvoltare, cu excepția pubertății timpurii.” susțin autorii din Dresda.