2024 va fi „cu siguranță” cel mai tare an înregistrat

Noua limită, confirmată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice, limitează un an în care țările bogate și sărace au fost supuse unor dezastre pe care oamenii de știință le atribuie rolului umanității în încălzirea rapidă a Pământului.

Potrivit lui Copernicus, căldura fără precedent dintre ianuarie și noiembrie a menținut temperaturile medii globale atât de ridicate, încât anul acesta aproape sigur va depăși 2023 ca fiind cel mai cald.

„În prezent, este practic sigur că în 2024 va fi cel mai tare an înregistrat”, se arată în buletinul lunar al agenției UE.

Omul de știință de la Copernicus Julien Nicolas a declarat pentru AFP că până în 2025 va începe cu temperaturi globale „aproape record” care ar putea persista în următoarele câteva luni.

Și o altă realizare sumbră: 2024. – primul an calendaristic care a fost cu 1,5 grade Celsius mai cald decât perioada de dinaintea Revoluției Industriale, când omenirea a început să ardă cantități mari de combustibili fosili.

Pe baza datelor preliminare, a anunțat Copernicus, anul acesta a fost cu aproape 1,6 °C mai cald decât era preindustrială, 1850-1900.

Oamenii de știință spun că pericolele schimbărilor climatice cresc cu fiecare fracțiune de grad, iar o încălzire de 1,5 C ar dăuna grav ecosistemelor și societăților umane în următoarele decenii.

Prin semnarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice, lumea a fost de acord să încerce să limiteze încălzirea la 1,5C.

Samantha Burgess, director adjunct al Copernicus, a spus că un an peste 1,5C „nu înseamnă că Acordul de la Paris a fost încălcat, dar înseamnă că o acțiune ambițioasă în domeniul schimbărilor climatice este mai urgentă ca niciodată”.

Încălzire catastrofală

Lumea nu este nici pe departe pregătită pentru asta. În octombrie, ONU a raportat că cursul actual al acțiunii climatice va duce în cele din urmă la o încălzire catastrofală de 3,1 C.

Emisiile de combustibili fosili continuă să crească, în ciuda angajamentelor globale de a elimina treptat cărbunele, petrolul și gazele.

Arderea combustibililor fosili eliberează gaze cu efect de seră care cresc temperatura planetei, iar căldura suplimentară este prinsă în oceane și atmosferă.

Oamenii de știință spun că acest lucru perturbă modelele climatice și ciclul apei și face evenimentele meteorologice extreme mai frecvente și mai severe.

în 2024 Au fost inundații mortale în Spania și Kenya, furtuni puternice în Statele Unite și Filipine și secete și incendii în America de Sud.

Gigantul de asigurări din Zurich, Swiss Re, a anunțat luna aceasta că până în 2024 dezastrele naturale au adus un total de 310 miliarde dolari în pierderi economice.

Țările în curs de dezvoltare sunt deosebit de vulnerabile: până în 2035 vor avea nevoie de 1,3 trilioane. dolari pe an în ajutor extern pentru tranziția la energia verde și combaterea efectelor schimbărilor climatice.

La discuțiile ONU despre climă desfășurate în noiembrie, cei mai importanți poluatori, care poartă cea mai mare responsabilitate pentru încălzirea globală, s-au angajat să reducă emisiile până în 2035. alocă cel puțin 300 de miliarde anual dolari pentru a rezolva problemele climatice. Din păcate, această sumă este considerată jalnic de mică.

„Exclusiv”

Copernicus folosește miliarde de citiri de la sateliți, nave, avioane și stații meteo pentru a face calcule climatice.

Înregistrările sale datează din 1940, dar alte surse de date climatice – cum ar fi nucleele de gheață, inelele de copaci și scheletele de corali – permit oamenilor de știință să-și extindă descoperirile la date mult mai vechi.

Ei susțin că perioada actuală este cea mai caldă de pe Pământ din ultimii 125 de mii de ani. ani.

Chiar și după aceste standarde, căldura excepțională observată de la jumătatea anului 2023 a alimentat dezbaterea științifică.

în 2024 a început chiar în vârful El Nino, un fenomen natural care face ca temperatura planetei să crească.

Totuși, oamenii de știință speculează că El Nino, care s-a încheiat pe la jumătatea anului, nu ar putea explica singur căldura record din atmosferă și mări.

Nicolas a spus că sfârșitul lui El Nino nu a devenit o frână „evidentă” a temperaturilor globale și nu este încă clar dacă va fi urmat de fenomenul opus, de răcire, La Nina.

Robert Vautard, om de știință la IPCC, organismul consultativ pentru climă al ONU, a declarat pentru AFP că temperaturile încep să scadă, dar „foarte încet, iar motivele pentru aceasta trebuie încă analizate”.

Un studiu publicat săptămâna trecută în revista Science sugerează că lipsa norilor joasă are ca rezultat radiarea mai puțină a căldurii înapoi în spațiu.

O lucrare separată din mai a analizat posibilitatea ca combustibilii marini cu ardere mai curată să conducă la mai puține particule speculare care pătrund în nori, reducând reflectivitatea.

Nicolas a spus că căldura recentă a fost „evident excepțională”, dar nu a depășit cele mai precise proiecții climatice disponibile pentru limita superioară a încălzirii globale.

„Odată ce avem mai multe date, sper că putem înțelege ce s-a întâmplat”, a spus el pentru AFP.