Baletul „Legenda” este despre libertate, memoria istorică și frumusețea mișcării
Pentru baletul „Legenda”, bazat pe muzica originală a compozitorului lituanian Antanas Jasenko pentru orchestră simfonică, coregraful sloven și directorul artistic al baletului KVMT Gajus Žmavacs s-a inspirat din legendele supraviețuitoare și mărturiile istorice despre Herkai Manta, un războinic al tribului prusac și una dintre cele mai faimoase ale Marii răscoale prusace împotriva Ordinului Teutonic XIII a. comandanți
Cu toate acestea, în loc să povestească povestea lui Herkaus Mantas în propriul său limbaj de dans, coregraful a ales forma unui balet non-narativ și a creat un peisaj emoțional al unei lumi fictive folosind simboluri universale și un decor minimalist.
Aici, narațiunea istorică este rafinată la o expresie fizică stilizată bazată pe simbolism abstract, în timp ce regia se concentrează pe ciocnirea luminii, speranței și dragostei cu întunericul, disperarea și pierderea.
Peisajul extrem de abstract și stilizat pentru acest balet a fost creat de o echipă de artiști lituanieni, formată din scenograful Sigita Šimkūnaitė (scenografia folosește și imagini realizate de artistul video Martynas Norvaiš), designerul de costume Sandra Straukaitė și artistul de iluminat Andrius Stasiulis.
Muzica lui A. Jasenko este interpretată de orchestra simfonică a Teatrului de Muzică de Stat Klaipėda, dirijată de Tomas Ambrozaitis, directorul muzical al producției de balet și dirijorul șef al teatrului și dirijorul Adria Čepaitė.
Spektaklio solistai: Bernat Blay Bosch, Oleksandra Borodina, Roman Budko, Anna Chekmarova, Yan Malaki, Aurora Ruvoletto, Barbara Ribeiro Santos; demisolistai: Elly Bruno, Mykhailo Mordasov, Jade Charlotte Ribaud, Diana Semchuk, Roman Semenenko, Maho Takam; Trupele de balet KVMT au participat: Hokoru Akiyama, Bernat Blay Bosch, Oleksandra Borodina, Elly Bruno, Roman Budko, Anna Chekmarova, Ksenija Jermakova, Yuliia Kovalenko, Yan Malaki, Mykhailo Mordasov, Tymur Orobchenko, Jade Charlottte Ribaud, Barbara Ribaud, Barbara Ribaud, Diana Semchuk, Roman Semenenko, Nijolē Seriožnikova, Iryna Suslo, Maho Takami, Illia Temchenko, Daria Verovka.
Deși desenele de dans abstracte, în care dansatorii execută mișcări rapide în grupuri mai mari sau mai mici, pot evoca uneori unele rituri străvechi, baletul nu descrie evenimente sau personalități istorice specifice.
Legăturile cu istoria lui Herkaus Mantos și locul său de naștere în pădurile din Notanga sunt subliniate mai mult prin expresia vizuală, a cărei axă centrală a semnificației devine simbolul puternic al stejarului.
În mitologia baltică, stejarul este asociat cu zeul tunetului, Thunder – unul dintre cei mai vechi zei ai panteonului baltic, executorul voinței lui Dumnezeu Praamzis, cunoscut și sub numele de flagelul lui Dumnezeu sau grebla lui Dumnezeu (Diviriks), care este considerat, printre altele, zeul războinicilor.
În sanctuarele construite pentru tunete au crescut plantații de stejari – un simbol al forței, rezistenței și puterii spirituale. Stejarul poate fi văzut și ca un arbore arhetipal al vieții, care leagă împărăția zeilor din ceruri, împărăția celor vii de pe acest pământ și împărăția morților din lumea interlopă – în rădăcinile copacului, unde memoria colectivă a umanității „se așează”.
În scenă, este răsturnat, de parcă ar fi vorbit despre „nerădăcinarea” spirituală și amintește de începutul drumului lui Herkus Mantus, când a fost smuls din tribul său – răpit și crescut ca creștin de cavalerii cruciați care au căutat să-și ștergă. memorie culturală şi să impună o nouă identitate.
Coroana care se rotește constant a copacului, precum și șanțurile care îngroașă trunchiul în fiecare an, simbolizează în același timp curgerea timpului, în care evenimentele istorice reale sunt treptat acoperite de povești și legende trecute și prezente.
Baletul „Legenda” ne invită să ne gândim la teme universale și eterne, precum lupta oamenilor pentru libertate și fragilitatea memoriei istorice, care par să rămână extrem de importante și astăzi. Îi așteptăm pe toți!