Exponate din muzeele ucrainene aduse în Lituania pentru expoziție: valoare – 10 milioane

În cadrul expoziției, vizitatorii vor vedea obiecte din aur și argint, bijuterii de lux aparținând elitei Rusiei Kievene, comori ascunse de negustori și comori devenite prada de război sau tâlhari de morminte.

Acestea vor fi completate de arme și obiecte vikinge legate de viața de zi cu zi, meșteșuguri și comerț, monede care circulau în comerț la acea vreme, exponate care comemorau vremurile botezului Rusiei Kievene.

„În ultimii ani, din motive care se explică de la sine, au existat multe oportunități în Lituania de a face cunoștință cu moștenirea culturală a Ucrainei, dar aceste exponate sunt excepționale – amintesc de vremurile creării Rusiei Kievene. În Lituania, exponate de o asemenea importanță vor fi expuse la o asemenea scară pentru prima dată.

Aceasta este o parte din fondul de aur al muzeelor ​​ucrainene, pe care au fost de acord să ni-l împrumute pentru expoziție.

Aceste exponate vor reprezenta moștenirea Rusiei Kievene, plină de lux, și ne vor permite să prezentăm istoria creării și prosperității acestui stat medieval timpuriu care acoperă aproape trei sute de ani”, spune directorul general al LNM, curatorul expoziției Dr. Rūta Kačkutė.

Peste 300 de exponate cu o valoare totală de peste 10 milioane de euro sunt aduse la expoziție numai din muzeele ucrainene. În total, peste 700 de exponate vor fi expuse la expoziție.

Aur și articole aparținând prinților

Cea mai mare impresie la expoziție ar trebui să fie partea din comoara de bijuterii găsită în 1900 lângă satul Sachnivka din regiunea Cherkasy.

Comoara consta din brățări de aur și argint, diverse coliere de aur, o duzină de temple de aur cu trei gâturi – ornamente pentru cap foarte populare la femeile slave.

„Somptuozitatea și scumpitatea bijuteriilor care alcătuiesc această comoară nu lasă loc de îndoială că acestea sunt obiecte care aparțin prințului sau anturajului său cel mai apropiat.

Nu era nicio posibilitate să fi fost muşcat de oameni obişnuiţi. Se crede că este prada de război, când prinții din ținuturile din sudul Rusiei Kievene, după ce au unit forțele militare cu polovțienii, au devastat Kievul în 1203.

Comoara era foarte mare, potrivit găsitorului, pusă în două oale. Aducem expoziției o parte mică, dar probabil cea mai valoroasă”, dezvăluie Eglė Zaveckienė, arheolog la LNM, curator al expoziției.

În expoziție a fost adusă una dintre cele mai minunate bijuterii din această comoară – un colier de excepție cu patru medalioane înfățișându-l pe Mântuitorul, Sf. Ioan Botezătorul, Maica Domnului și Arhanghelul Mihail, precum și o diademă din smalț de aur cu chipul lui Alexandru cel Mare. Numai valoarea ultimului exponat ajunge la un milion de euro.

Comori adunate din comert

Oamenii din acea vreme – atât scandinavii, cât și locuitorii Rusiei Kievene – au acumulat bogăție din comerț, a cărui dezvoltare de-a lungul râurilor Volga și Nipru a fost motivul creării Rusiei Kievene. Comorile ascunse ale negustorilor sunt o parte valoroasă și interesantă a moștenirii acestui stat.

„Comorile indică comerț intensiv și acumulare de avere, dar cu mulți bani, viața a devenit periculoasă. Peste tot erau ascunse comori, sperând să se întoarcă în acel loc.

Desigur, o parte din bogăție a fost adusă acasă – 10 comori au fost găsite în timpul explorării gospodăriei unui viking. Cea mai mare comoară de argint găsită în Gotland cântărea 67 de kilograme”, spune E. Zaveckienė.

Comorile comercianților constau în principal din diverse articole de bijuterii sau părți ale acestora, monede, aliaje de argint.

Cea mai dorită recompensă pentru mărfuri pentru comercianții din Rusia scandinavă și Kievană erau monedele arabe. Se găsesc din belșug în comori și vor fi expuse în expoziție.

Curatorul îi îndeamnă pe vizitatorii viitoarei expoziții să acorde atenție tezaurului Kopijivka găsit în 1928: „Ea consta din 500 de monede arabe, 2 aliaje de argint, 38 de ornamente slave și 6 scandinave.

Această comoară reflectă perfect bogăția acumulată de negustorii care au făcut comerț atât pe rutele comerciale Volga, cât și pe Nipru.”

Comorile ascunse ale comercianților se găsesc în întreaga regiune, de la țărmurile Mării Baltice până la Marea Neagră și Caspică.

Acesta este un teritoriu vast, arterele comerciale ale râurilor Volga și Nipru, iar în epicentrul său s-a format și a înflorit Rus Kievan.

Vikingi și arme

Un grup separat de exponate include obiecte și arme folosite de vikingi.

Comerțul era o afacere periculoasă, așa că armele sunt o parte inevitabilă a acestei expoziții.

La expoziție va fi expusă o sabie din secolul al X-lea cu un mâner decorat impresionant, găsită la Kiev.

Acest artefact este bine cunoscut cercetătorilor în domeniul armelor și a fost publicat de multe ori în literatura științifică. Unele părți ale mânerului sunt încrustate cu sârmă de cupru și argint în stil scandinav, iar mânerul în sine este decorat cu o placă de argint ornată realizată de maghiari, strămoșii maghiarilor de astăzi.

„Inițial, scandinavii au mers pe pământurile Rusiei Kievene cu inventarul lor, o parte din acesta era produsă local, dar în jurul celei de-a treia generații de nou-veniți s-au asimilat, au adoptat limba slavă și obiceiurile locale.

Unele articole realizate în Rusia sunt o reflectare a diferitelor influențe culturale – bizantine, scandinave, slave, nomadice.

De exemplu, tehnicile de producție de bijuterii pot fi preluate de la maeștrii bizantini, dar ornamentația este scandinavă sau forma bijuteriilor este slavă”, spune R. Kačkutė.

Exponatele expoziției vor dezvălui și aspecte ale vieții de zi cu zi – într-un pandantiv care înfățișează o femeie scandinavă găsită în așezarea scandinavă Trus, se poate vedea stilul de îmbrăcăminte și coafura din secolele VIII-XI – păr legat într-un nod, iar plimbările de sticlă conservate ale jocului de masă „Hnefatafl” ne permit să atragem atenția asupra modului de petrecere a timpului liber.

O parte din identitatea ucraineană

Exponatele aduse au nu numai valoare artistică, ci și o mare valoare cultural-istoric. Muzeele ucrainene împrumută exponate deosebit de importante pentru expoziție, care au devenit deja parte din identitatea lor. Ele reflectă măreția Rusiei Kievene, pe baza căreia se construiește identitatea actuală a Ucrainei.

„Acest lucru este cel mai bine ilustrat de o cărămidă găsită lângă prima biserică de cărămidă construită la Kiev cu Tridentul, semnul personal al Marelui Duce Vladimir de Kiev, care este acum stema statului ucrainean.

Biserica însăși în secolul al XIII-lea. a fost distrusă de mongolo-tătari la mijlocul secolului al XIX-lea și nu a fost refăcută, iar până în prezent s-au găsit doar peste 10 fragmente din astfel de cărămizi de diferite dimensiuni”, spune R. Kačkutė.

În cadrul expoziției, vor putea fi văzute exponate care înfățișează diferite versiuni ale Tridentului, deoarece semnele personale ale prinților conducători trebuiau să fie oarecum diferite, precum și primele monede din Rusia Kievană bătute de Vladimir cu Tridentul.

„Semnul asemănător tridentului a fost folosit de tatăl lui Vladimir Sviatoslav. Adevărat, la vremea aceea era încă doar în dubiu.

Vladimir însuși a folosit mai multe variante ale acestui semn, dintre care una este acum folosită de Ucraina. Altele vor fi văzute pe monede bătute de Vladimir, care vor fi expuse în cadrul expoziției.

Ducii care au condus după el au tot schimbat ceva pentru a facilita asocierea semnului cu un anume duce. Unii au adăugat o cruce, alții s-au bazat pe o formă minimalistă, simplificată în linii”, subliniază R. Kačkutė.

O provocare logistică

Această expoziție este rezultatul cooperării strânse a Muzeului Național Lituanian cu muzeele și instituțiile culturale din Ucraina și alte țări europene, precum și cu Lituania.

Expoziția nu ar exista fără încrederea și sprijinul guvernelor Lituaniei și Ucrainei, Ministerelor Culturii și altor instituții ale statului.

„A fost o provocare uriașă să livrăm exponate în valoare de peste 10 milioane, care sunt deosebit de importante pentru Ucraina. Nu a fost ușor să găsești pe cineva dispus să asigure și să transporte exponate într-o țară în război.

În timpul transportului exponatelor în Lituania, a fost primit ajutorul Asociației Lituaniene de Pușcași. Comunicarea cu autoritățile din Ucraina a blocat și ea, iar restricțiile de energie electrică din Kiev au intervenit.

Cu doar 24 de zile înainte de deschiderea expoziției, am primit confirmarea că toate instituțiile ucrainene au autorizații pentru a exporta aceste exponate”, spune Simona Širvydaitė-Šliupienė, coordonatorul expoziției.

În cursul săptămânii trecute, la muzeu au ajuns și alte exponate din diverse muzee europene.

Exponatele sunt împrumutate de la Muzeul Național de Istorie al Ucrainei, Institutul de Arheologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, Muzeul de Istorie din Lviv, Muzeul de cunoștințe locale din Regiunea Zaporizhia, Muzeul de Arheologie și Istorie Elbing, Muzeul Național de Istorie Leton, Muzeul de Istorie Culturală al Universității din Oslo, Universitatea din Tallinn, Muzeul Saaremaa, Muzeul Gotland. Expoziția va fi completată și cu materiale din muzeele lituaniene: Muzeul Banilor al Băncii Lituaniei, Muzeul Național de Artă Mikalojus Konstantinas Čiurlionis, Muzeul Marelui Război Vytautas, Direcția Rezervației Culturale de Stat Kernavė și Muzeul de Istorie Trakai .

Îi va putea vedea live la expoziția internațională „Kiev Rusia. Început” din 18 septembrie 2024 până în 30 martie 2025 la Casa Poveștilor. T. Kosciuška st. 3, în Vilnius. Expoziția se află sub patronajul președintelui Republicii Lituania Gitanas Nausėda.