Impactul fondurilor politicii de coeziune în Lituania și Europa. Istoria creșterii și dezvoltării

La eveniment a fost menționat succesul implementării politicii de coeziune a UE de la aderarea Lituaniei la UE în 2004.

Partenerii sociali și economici, autoritățile regionale, organizațiile neguvernamentale și ministerele, care sunt implicate activ în pregătirea și implementarea politicii de coeziune a UE și a acordului de parteneriat recent aprobat cu Lituania, au participat la discuția „Politica de coeziune – cheia pentru dezvoltarea durabilă a Lituaniei”.

Acest acord prevede strategia de investiții a țării, a cărei valoare este în perioada 2021-2027 pentru perioada ajunge la 6,4 miliarde euro.

Comisarul Elisa Ferreira a menționat: „Finanțarea politicii de coeziune va conduce Lituania pe calea creșterii, devenind un stat mai ecologic, mai digital, mai inovator și mai armonios din punct de vedere social.

Participarea cetățenilor și a părților interesate locale la implementarea investițiilor este un atu care permite beneficiile depline ale finanțării politicii de coeziune.”

În cadrul evenimentului, au fost sărbătorite realizările proiectelor finanțate de UE în municipalitățile din jur Vilnius și Kaunas, care au fost vizitate de comisar.

Primul proiect vizitat este un cămin comunitar de copii din municipalitatea Elektrėnai, care funcționează și ca centru de zi.

Acest cămin de copii nu este doar un loc de reședință, ci și un important spațiu social în care copiilor li se asigură diverse servicii, de la ajutor psihologic până la educație și timp liber.

Scopul proiectului este de a oferi copiilor nu numai siguranță fizică, ci și sprijin emoțional, pentru a promova integrarea lor în comunitate. Copiii participă la diverse ateliere creative, activități sportive și, de asemenea, se creează condiții pentru dezvoltarea lor academică.

În plus, pedagogii și asistenții sociali din casele de copii comunitare își îmbunătățesc în mod constant calificările și participă la cursuri care îi ajută să înțeleagă mai bine nevoile psihologice ale copiilor.

Acest proiect a devenit un exemplu pentru alte regiuni privind modul de implementare cu succes a procesului de dezinstituționalizare. De asemenea, arată cum sunt implementate pe teren principiile Garanției Europene pentru Copii.

Prima clătită, loc de misiune socială și culinară, l-a întâmpinat și pe comisar. Acest restaurant de clătite, susținut de Fondul Social European, arată cum persoanele cu dizabilități pot fi incluse în comunitate și pot cunoaște lumea muncii.

Personalul restaurantului participă la formare pentru a promova un serviciu mai bun pentru clienți și sensibilitatea socială. Proiectul face parte, de asemenea, din reforma de dezinstituționalizare a Lituaniei și promovează conștientizarea publicului cu privire la incluziunea socială.

În Kaunas, al doilea oraș ca mărime din Lituania, a fost vizitat un Centru de Formare Profesională, specializat în repararea autovehiculelor și tehnologiile lemnului.

Acest centru este un exemplu de tehnologie modernă, unde studenții au posibilitatea de a dobândi abilități practice folosind cele mai noi instrumente și tehnici.

Instituția de învățământ este dotată cu ateliere și laboratoare specializate care permit studenților să lucreze în condiții reale, simulând diverse procese tehnice.

În plus, centrul cooperează cu companii locale, oferind studenților oportunități de stagii și experiență de muncă.

Centrul organizează, de asemenea, zile cu ușile deschise, invitând atât studenții, cât și părinții acestora să se familiarizeze cu oportunitățile de studiu și perspectivele de carieră profesională.

Adulții pot profita și de programele oferite de acest centru care îi ajută să se recalifice și să se adapteze la nevoile în schimbare ale pieței muncii. Centrul realizează inovații continue – echipamentele sunt actualizate periodic, este instalat un sistem modern de management al învățării.

Cu toate acestea, aceasta este doar o parte din povestea de succes mai mare a Lituaniei în ceea ce privește punerea în aplicare a fondurilor politicii de coeziune. În întreaga regiune, sunt în curs de desfășurare proiecte pentru a aborda provocările atât locale, cât și naționale.

De exemplu, proiecte de dezvoltare a infrastructurii care vizează modernizarea portului și creșterea competitivității acestuia pe piața internațională sunt în derulare în Klaipėda.

Aceste proiecte includ construirea de noi terminale, un sistem logistic modern și implementarea de soluții ecologice care reduc poluarea. Šiauliai investește și în crearea de centre tehnologice, promovând crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea inovațiilor.

Parcul de instruire tehnologică Šiauliai devine centrul de inovare al regiunii, unde startup-urile și companiile tehnologice pot crea noi produse și servicii.

În regiuni precum Alytus și Panevėžys, sunt în derulare proiecte care vizează consolidarea ecosistemelor de afaceri locale și îmbunătățirea calității vieții.

În Panevėžys sunt implementate proiecte axate pe modernizarea parcurilor urbane și a spațiilor publice, în timp ce în regiunea Alytus se fac investiții în soluții energetice durabile pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon.

Municipalitatea Alytus implementează, de asemenea, sisteme de transport public inteligente care reduc timpul de călătorie și încurajează locuitorii să aleagă vehicule ecologice.

Să nu uităm de orașele mai mici și zonele rurale, care beneficiază și de fonduri ale politicii de coeziune. De exemplu, în Zarasai este în derulare un proiect pentru promovarea turismului local și crearea de noi locuri de muncă prin dezvoltarea infrastructurii și evenimente culturale.

Datorită acestui proiect, țărmurile lacurilor orașului au fost renovate, au fost construite poteci moderne și piste de biciclete, promovând recreerea activă.

În districtul Telšiai, se fac investiții în modernizarea instituțiilor de învățământ pentru a asigura o calitate mai bună a educației și oportunități mai bune pentru tineri. În plus, în Telšiai au fost lansate proiecte de educație ecologică, care vizează introducerea copiilor în principiile durabilității și protecției mediului.

Aceste proiecte nu numai că întăresc baza economică a Lituaniei, ci și promovează incluziunea socială, cooperarea culturală și inițiativele de dezvoltare durabilă.

În viitor, investițiile în infrastructură, tehnologie, educație și protecția mediului sunt planificate a fi continuate pentru a asigura creșterea pe termen lung a țării și o societate armonioasă. Aceasta este o contribuție pe termen lung a fondurilor politicii de coeziune la prosperitatea și progresul Lituaniei.

Politica de coeziune este implementată cu succes și în țările vecine. În Letonia, sunt în curs de desfășurare multe proiecte pentru a promova progresul tehnologic și dezvoltarea infrastructurii durabile, cum ar fi dezvoltarea de centre IT moderne în Riga.

Aceste centre atrag companii internaționale și creează locuri de muncă pentru rezidenții locali. În Estonia, o atenție deosebită este acordată sistemului de învățământ – școlile și universitățile renovate cu fonduri UE din Tallinn și alte orașe au devenit exemple de educație modernă.

Estonia investește, de asemenea, în dezvoltarea e-guvernării, cu scopul de a deveni o țară lider în guvern digital din lume. În Polonia, cea mai mare țară din regiune, Politica de Coeziune a contribuit la modernizarea infrastructurii de transport, inclusiv la construcția de noi autostrăzi și la modernizarea transportului public urban în Varșovia, Cracovia și Wrocław.

Aceste proiecte nu numai că au îmbunătățit transportul, dar au și redus congestionarea traficului și poluarea aerului în orașe.

În Croația, politica de coeziune a contribuit la reconstruirea și modernizarea infrastructurii turistice, care este vitală pentru economia țării.

În Dubrovnik, Split și alte orașe de coastă, fondurile UE au fost folosite pentru renovarea spațiilor publice, conservarea moștenirii culturale și promovarea ecoturismului. De asemenea, Croația a investit într-un sistem de transport durabil, introducând autobuze și trenuri electrice care reduc emisiile.

În Portugalia, politica de coeziune sa concentrat pe educație și inovare. În orașele Lisabona și Porto au fost create laboratoare de cercetare cu ajutorul fondurilor UE, care au atras oameni de știință internaționali și au promovat tehnologii avansate precum inteligența artificială și sursele regenerabile de energie.

În plus, în regiunile rurale ale țării s-au făcut investiții în modernizarea industriei agricole și dezvoltarea afacerilor locale, promovând crearea de locuri de muncă și dezvoltarea regională.

În Grecia, fondurile de coeziune au fost folosite pentru a renova infrastructuri turistice importante, cum ar fi siturile arheologice și porturile insulare.

În Atena, transportul public modernizat a ajutat la rezolvarea problemelor de trafic, în timp ce insule precum Creta și Rodos au implementat proiecte de management al apei pentru a asigura apă curată pentru rezidenții locali și turiști.