În ceea ce privește „vizele de aur”, există diferite decizii ale țărilor UE: nu toate se grăbesc să le interzică

„Vizele de aur” le permit rezidenților din afara UE să „cumpere” dreptul de a locui într-una dintre țările blocului prin achiziționarea de proprietăți imobiliare acolo sau investind o sumă mare de bani.

Raportul serviciului de cercetare al Parlamentului European remarcă faptul că „vizele de aur” reprezintă un pericol pentru membrii UE – afectează negativ piețele imobiliare locale: duc la deficit de locuințe și la creșterea prețurilor de închiriere. Raportul subliniază, de asemenea, că astfel de „programe de aur” cresc riscul de spălare a banilor, fraudă și alte activități criminale în UE.

Investitorii se grăbesc să cumpere proprietăți imobiliare după ce Spania a anunțat planuri de suspendare a programului „viza de aur”.

Combaterea penuriei de locuințe, precum și a activității ilegale, guvernul de stânga din Spania în 2024. a decis în aprilie să suspende programul „Viză de aur”, care a fost lansat în 2013 pentru a atrage investiții străine și a stimula creșterea economică.

Autoritățile spaniole subliniază că programul „Viză de aur” ridică îngrijorări cu privire la lipsa de transparență, precum și lacune care pot fi folosite pentru activități ilegale, cum ar fi ascunderea banilor ilegali sau sustragerea de taxe.

Există, de asemenea, temeri că afluxul de investitori bogați care cumpără proprietăți duce la creșterea prețurilor caselor, ceea ce îngreunează spaniolii să-și permită.

„Vom lua măsurile necesare pentru a face din locuință un drept și nu o afacere speculativă”, a spus premierul spaniol Pedro Sánchez, adăugând că decizia are ca scop stoparea speculațiilor.

Cu toate acestea, jurnalistul portalului de știri spaniol „El Confidencial” Andrea Farnós atrage atenția că premierul nu a precizat când vor intra în vigoare modificările aduse legii privind suspendarea programului „viza de aur”, care este utilizat în prezent de către investitori din țări non-UE.

„După ce Spania a anunțat planurile de eliminare a vizei de aur, investitorii chinezi s-au grăbit să cumpere proprietăți imobiliare în țară. Madrid, capitala Spaniei, este martora unui boom al investitorilor imobiliari chinezi”, spune ea.

„În această incertitudine temporară chinezii au găsit o oportunitate – în 2024 60 la sută a tranzacţiilor a avut loc după anunţarea guvernului privind planurile de oprire a eliberării „vizelor de aur”, au declarat pentru portalul de ştiri spaniol „El Confidencial” reprezentanţi ai agenţiei imobiliare Bafre, specializată în emiterea acestor tipuri de vize.

Potrivit datelor Ministerului de Externe spaniol, furnizate tot de A. Farnós, din 2013, când au început să fie eliberate aceste vize în Spania, le-au folosit 6.420 de persoane care au investit cel puțin jumătate de milion de euro în imobiliare.

Mai mult de jumătate din toate „vizele de aur” au fost eliberate cetățenilor chinezi (2.793) și ruși (1.159) în această perioadă.

Folosind programul „visa de aur” și investind cel puțin 500.000 de euro în imobiliare, 1 milion EUR către companii sau 2 milioane euro în obligațiuni guvernamentale, cetățenii din afara UE pot obține în prezent un permis de ședere în Spania.

Una câte una, țările UE suspendă programul „viză de aur”.

În Europa, există tendința de a abandona „vizele de aur”, scrie Business Standard.

Regatul Unit 2022 a luat inițiativa în februarie de a opri programul „viză de aur” pentru a reduce fluxul de bani ilegali, în special din Rusia.

De exemplu, în 2023 A urmat Irlanda în februarie. Țara a suspendat Programul pentru Investitori Imigranți, care s-a oferit să se stabilească în țară în schimbul unei investiții financiare. Programul pentru cetățenii ruși a fost suspendat în 2022. în martie, când a început războiul din Ucraina.

Țările de Jos au încheiat programul în 2024. ianuarie

Știrile Spațiului Schengen informează că, pentru a reduce criza locuințelor și a combate eventualele activități ilegale, unele țări au eliminat din programul lor „visa de aur” opțiunea de a obține un permis de ședere pentru investiții imobiliare, dar au lăsat alte opțiuni.

De exemplu, Portugalia a eliminat din programul „visa de aur” opțiunea de a investi în imobiliare. Cu toate acestea, cetățenilor străini li se oferă în continuare să se stabilească în țară prin investiții în cercetare, fonduri de capital de risc, susținerea patrimoniului cultural etc.

Programul italian „visa de aur” nu prevede nici posibilitatea de a investi în imobiliare, însă cetățenii străini pot investi cel puțin 2 milioane pentru a obține un permis de ședere în Italia. EUR în obligațiuni de stat, cel puțin 500.000 EUR în obligațiuni sau acțiuni corporative, precum și cel puțin 250.000 EUR în startup-uri.

Grecia a luat o altă cale: creșterea prețurilor „vizelor de aur”.

Jurnalistul portalului de știri grec „Efsyn” K. Zafeiropoulos Eltai notează că de la 1 septembrie a acestui an. Cetăţenii din afara UE care doresc să obţină un permis de şedere în ţară prin investiţii în imobiliare trebuie să plătească mult mai mult decât înainte.

„După intrarea în vigoare a noii legi, noile sume minime de investiții sunt împărțite în 3 grupe.

În loc de 250.000 de euro, ca până acum, investitorii din Atena, Salonic, Mykonos și Santorini, precum și toate insulele cu peste 3.100 de locuitori conform ultimului recensământ, vor trebui să pună 800.000 de euro.

În toate celelalte regiuni ale țării, prețul va crește la 400.000 de euro. „Viza de aur” de 250.000 de euro va fi disponibilă celor care achiziționează un imobil inclus în lista patrimoniului cultural și îl renovează în conformitate cu cerințele actelor juridice”, furnizează jurnalistul.

K. Zafeiropoulos mai notează că lucrătorii imobiliari critică noua schimbare inițiată de Ministerul Economiei și Finanțelor, spunând că drept urmare investitorii vor părăsi Grecia și vor merge în țări în care condițiile pentru obținerea unei „vize de aur” sunt mai favorabile. Potrivit lui, alții numesc o astfel de modificare a legii un experiment care poate să nu dea rezultatele dorite.

„Sunt convinși că schimbările vor afecta negativ activitatea investițională, pentru că investitorii străini nu doar contribuie cu capital nou, ci și susțin sectorul construcțiilor, pentru că grecii înșiși nu pot cumpăra imobile nou construite”, adaugă el.

Totuși, K. Zafeiropoulos mai subliniază că o astfel de poziție a specialiștilor pieței imobiliare nu reflectă deloc preocupările majorității grecilor cu privire la creșterea extrem de rapidă a prețurilor la cumpărarea și închirierea locuințelor, care sunt parțial determinate de „viza de aur” program.

K. Zafeiropoulos, pe baza unui studiu al Institutului Eteron din Grecia, notează că, deși impactul asupra pieței imobiliare este neglijabil în majoritatea țărilor europene în care se aplică această schemă de investiții, Grecia este o excepție.

„Piața imobiliară a țării și creșterea prețurilor locuințelor sunt foarte influențate de investițiile în vederea obținerii unei vize de aur”, spune el.

„După ce am analizat 300 la Atena în 2017-2019 a tranzacțiilor „visa de aur” între companii imobiliare și investitori chinezi, s-a dovedit că marea majoritate a proprietăților au fost achiziționate la valoarea justă dublă sau chiar triplă.

Asta înseamnă practic că imobile evaluate la 50.000 și 100.000 de euro au fost cumpărate de investitori chinezi la un preț mult mai mare pentru a ajunge la limita de 250.000 de euro, ducând probabil la o creștere a prețurilor imobiliare”, adaugă jurnalistul.

El subliniază că prin schimbarea condițiilor pentru obținerea vizelor de aur, guvernul elen își propune să combată deficitul și costul ridicat al locuințelor, precum și să mărească bugetul de stat.

Ungaria „revine” la programul „viza timpurie”.

De la 1 iulie a acestui an Ungaria a reluat programul de viză de aur, care a fost întrerupt în 2017. În cadrul acestui program, cunoscut sub numele de Programul pentru Investitori Oaspeți, străinii pot dobândi dreptul de ședere în țară prin investiții în imobiliare.

Reședința în cadrul acestui program poate fi obținută prin achiziționarea unei unități imobiliare cu cel puțin 250.000 de euro și un imobil rezidențial cu cel puțin 500.000 de euro. O altă opțiune oferită în cadrul acestui program este de a dona cel puțin 1 milion. euro pentru instituția de învățământ superior din țară.

PE solicită scheme mai stricte de „viză de aur” și eliminarea completă a „pașapoartelor de aur”.

Cetățenia prin investiție (CBI, cunoscută și sub denumirea de „pașaportul de aur”) și rezidența prin investiție (RBI, cunoscută și sub denumirea de „viza de aur”) sunt sisteme prin care resortisanții țărilor terțe, în schimbul unei contribuții financiare, pot obține dreptul de a să locuiască în țara gazdă sau să obțină cetățenia, se arată în avizul de informare al Parlamentului European.

Sistemele CBI și RBI reprezintă o modalitate mai rapidă de a obține un permis de ședere sau cetățenie UE, în comparație cu obstacolele în calea obținerii protecției internaționale, migrației legale sau naturalizării prin canalele obișnuite.

în 2021 Serviciul de Cercetare al Parlamentului European a publicat Raportul european de evaluare a valorii adăugate „Posibilitati pentru acțiunea UE privind cetățenia și rezidența prin scheme de investiții”.

Se constată că în 2011-2019 peste 132.000 de persoane au obținut reședința sau cetățenia UE prin sistemele CBI sau RBI, cu o investiție totală de cel puțin 21,4 miliarde EUR. euro.

Parlamentul European (PE), pe baza raportului, informează că aceste programe subminează principiile cooperării sincere, echității și nediscriminării în UE.

De asemenea, acestea expun statele membre la corupție, spălare de bani, amenințări la securitate, evaziune fiscală, presiune asupra sectorului imobiliar și erodare a integrității pieței interne.

în 2022 PE a făcut mai multe propuneri concrete pentru a desființa „pașaportul de aur” și pentru a înăspri reglementarea schemelor de „viza de aur”.

În plus, în 2022 Rezoluția parlamentară a cerut tuturor statelor membre să pună capăt imediat schemelor CBI și RBI pentru toți cetățenii ruși care solicită acestea. Parlamentul a cerut, de asemenea, statelor membre să revizuiască cererile recent aprobate pentru cetățenii ruși și să se asigure că niciun „cetățean rus cu legături financiare, de afaceri sau de altă natură cu regimul Putin își păstrează sau este împiedicat temporar să-și păstreze cetățenia și dreptul de ședere în ţara”. exercita aceste drepturi”.

În plus, Parlamentul a cerut Comisiei să evalueze și să verifice evaluările statelor membre și să propună o legislație care să interzică complet schemele CBI și RBI pentru resortisanții ruși care fac obiectul sancțiunilor UE.

Acest conținut a fost pregătit de agenția de presă ELTA, care participă la inițiativa europeană PULSE, care sprijină cooperarea internațională a jurnaliștilor.

Andrea Farnós, jurnalist de la portalul de știri spaniol El Confidencial, și Kostas Zafeiropoulos, jurnalist de la portalul de știri grec Efsyn.gr, au contribuit la articol.