Străini care vând mărfuri din 2026 va trebui să servească clienții în lituaniană

Acest lucru a fost legalizat de Seimas, care a adoptat, joi, modificări la Legea privind limba de stat. Pentru ei au votat 78 de membri Seimas, nimeni nu a fost împotrivă, 5 parlamentari s-au abținut.

După ce Seimas aprobă propunerea deputatului Ewelina Dobrowolska, cei care vând temporar bunuri nu vor fi obligați să servească clienții în lituaniană, de ex. la târguri, iar astfel de activități nu au loc constant.

Se pot aplica excepții și în cazurile prevăzute de Legea științei și studiilor, când cerința cunoașterii limbii de stat este considerată o limitare nerezonabilă a dreptului la muncă.

După intrarea în vigoare a modificărilor aduse legii, nu numai șefii de instituții, instituții, companii, servicii, organizații, ci și persoane fizice vor răspunde de implementarea directă a noilor prevederi ale Legii limbii de stat.

Potrivit lui Viliaus Semeška, un membru conservator al Seimas, această lege este o chestiune de respect de sine a statului.

„Cred că trebuie să ne respectăm atât limba națională, cât și cetățenii noștri. Persoanele venite din străinătate care servesc cetățenii noștri ar trebui cel puțin să învețe și să vorbească limba de stat.

După plecare, cetățenii lituanieni se adaptează foarte repede și învață atât engleză, germană și spaniolă. Nu este deloc dificil pentru ucraineni, ruși, bieloruși și pentru alții care au venit aici să vorbească cel puțin limba noastră de stat”, a declarat V. Semeška, membru al fracțiunii Creștin Democrați Lituanieni (TS-LKD) din Seimas.

El a subliniat că noua cerință va intra în vigoare din 2026. „Acest lucru înseamnă că companiile vor avea posibilitatea de a-și trimite angajații la cursuri pe tot parcursul anului”, a spus el.

Membrul conservator al Seimas Vytautas Juozapaitis a vorbit și despre respectul de sine al statului.

„Autoritățile Republicii Lituania trebuie să respecte Constituția și să asigure dreptul fiecărui cetățean lituanian de a fi servit în Lituania în limba sa maternă lituaniană, care este stabilită în Constituție ca limbă de stat”, a spus V. Juozapaitis.

După cum a subliniat membrul Seimas Arvydas Anušauskas, legea afectează un număr limitat de persoane, doar pe cei care deservesc direct clienții.

„Fără îndoială, cetățenii din Lituania au un drept incontestabil de a primi servicii în limba de stat. Cu atât mai mult cu cât Guvernul stabilește nivelul de cunoaștere a limbii lituaniene pentru acești oameni, care, după cum știți, este setat să fie destul de minim. Cred că legea în acest caz este foarte moderată”, a spus A. Anušauskas.

Criticii noului regulament: legea nu va funcționa

La acea vreme, membrul Seimas, Viktoras Pranckietis, crede că, printr-o astfel de decizie, oamenii care au venit să locuiască în Lituania vor fi ostili limbii lituaniene.

„Se va legaliza pentru ei prin constrângere, procedura legii și pedeapsă. Vom deveni pedepsitori și vom avea reacția inversă”, crede V. Pranckietis, membru al fracțiunii Mișcarea Liberală din Seimas.

În opinia sa, noua lege nu va funcționa.

„Oamenii aceia se schimbă. Dacă nu sunt încă acolo, vor ajunge la începutul anului 2026 și vor trebui să cunoască deja limba lituaniană. Și nici sub această lege nu există excepții pentru muți. Oamenii proști ar trebui să înceapă să vorbească și după ce au adus, de exemplu, o pizza.

Va trebui să-i pedepsim și pe ei? Să-l pedepsim pe antrenorul lui „Žalgiris” pentru faptul că știe engleză, italiană, poate alte limbi, dar nu lituaniană.

Nu sunt împotriva Lituaniei, dar sunt pentru faptul că ar trebui să ne uităm foarte simplu la acei oameni pe care vrem să-i obligăm să plătească amenzi pentru că nu vorbesc lituaniană”, a spus V. Pranckietis.

Rita Tamašunienė, un membru al Seimas care reprezintă campania electorală a polonezilor lituanieni – Uniunea Familiilor Creștine (LLRA-KŠS), a afirmat că „măsurile coercitive și punitive nu creează respect sau motivație”.

„Acest sistem nu va asigura deloc învățarea limbilor străine. Creăm o obligație fără a ne asigura cum va funcționa întregul sistem.

Avem un sistem pentru unde vor învăța ei, cum vor învăța, sunt destui profesori? (….) Avem acea „armata de amenzi” care va pedepsi pentru necunoașterea limbii și va investiga cazuri de cunoaștere sau necunoaștere a limbii?”, s-a întrebat ea.

Dalia Asanavičiūtė, un membru conservator al Seimas care a inițiat modificările la Legea privind limba de stat, a subliniat că noua obligație se va aplica doar celor care deservesc direct clienții.

„A învăța câteva propoziții la nivel A1 sau A2 nu este chiar dificil. Mai mult, s-a acordat o perioadă de timp – mai mult de un an pentru ca atât statul, cât și angajatorii să se pregătească”, a spus D. Asanavičiūtė.

Modificările la Legea privind limba de stat vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.