„Via Baltica”: de la un drum sovietic îngust la o autostradă modernă

Acest proiect este una dintre cele mai mari etape de dezvoltare a infrastructurii rutiere independente lituaniene, care va fi finalizată în întregime anul viitor.

Secțiunea recent deschisă este semnificativă nu numai pentru lungimea sa, ci și pentru soluțiile sale tehnice complexe și numeroasele noi facilități de infrastructură. Lucrarea aici a durat ceva mai mult de un an.

Prim-ministrul Ingrida Šimonytė a menționat la eveniment că lucrările la această secțiune au început cu doar un an în urmă, iar acum putem observa progrese semnificative.

Ea a subliniat că, deși 40 de kilometri poate să nu pară prea mult, a fost un proiect foarte important care a devenit la un moment dat cel mai mare șantier din țară.

Acest tronson de drum nu numai că va îmbunătăți condițiile de trafic, dar va ajuta și afacerile locale și turismul.

Lungimea tronsonului reconstruit de la Marijampole la Skardupiai este de 16 km. Lucrările au inclus construcția de noi poduri, viaducte, tuneluri și sensuri giratorii.

Ministrul Marius Skuodis a subliniat că această porțiune de drum este o legătură importantă între Lituania și Polonia, iar în viitorul apropiat vor fi începute lucrări și pe tronsonul de la Kaunas până la granița cu Letonia.

Companiile participante la proiect au subliniat că este cel mai mare și mai rapid proiect de modernizare a drumurilor implementat din Lituania.

Noua infrastructură, inclusiv zone de recreere și parcare, va îmbunătăți în continuare condițiile de trafic și siguranța. În acest tronson au fost construite 5 viaducte, 4 poduri, 3 tuneluri și 45 km de drumuri de legătură.

Valoarea proiectului depășește 537 de milioane. euro. A fost finanțat atât din bugetul lituanian, cât și din fondurile Uniunii Europene. Lucrările finalizate contribuie nu numai la îmbunătățirea siguranței circulației, ci și la întărirea mobilității militare și a dezvoltării economice a țării.

Drumul Via Baltica este cel mai important coridor de transport care leagă Polonia de țările baltice și trebuie să fie complet modernizat până în 2030.

Chiar înainte de deschiderea celei mai lungi și mai complexe porțiuni din punct de vedere tehnic a „Via Baltica”, această autostradă prin Lituania era cunoscută sub numele de drumul E67, care era activ chiar și în zilele Uniunii Sovietice. Pe atunci, acest drum era mult mai îngust și nu atât de confortabil ca acum.

Infrastructura rutieră a fost slab dezvoltată în epoca sovietică, iar drumul E67 a fost considerat nu numai depășit din punct de vedere tehnologic, ci și inadecvat pentru nevoile de transport în creștere.

În timpul Uniunii Sovietice, drumul E67 a servit ca una dintre principalele legături între Polonia și Țările Baltice, dar starea sa nu era potrivită pentru trafic intens.

Drumul era îngust, adesea o bandă în fiecare sens, cu puțină atenție la măsurile de siguranță. Traficul a fost adesea lent și periculos, mai ales pe teritoriul Lituaniei, unde terenul muntos, tronsoanele întortocheate și asfaltul în stare proastă au creat probleme suplimentare.

La acea vreme, traficul de tranzit între Uniunea Sovietică și Polonia era destul de intens, dar infrastructura pur și simplu nu putea face față traficului în creștere rapidă.

O mare parte a tronsoanelor de drum nu erau doar nesigure, dar nici nu erau potrivite pentru transportul de mărfuri grele, astfel încât accidentele frecvente și ambuteiajele au devenit un fenomen comun.

Aproape că nu existau parcări, zone de odihnă sau treceri de pietoni sigure pe șosea.

În plus, calitatea și starea tehnologică a drumului nu a respectat standardele internaționale ale vremii, iar reconstrucția drumului a fost practic oprită din cauza deficiențelor bugetare și a deciziilor politice din sistemul sovietic. Deși drumul E67 lega oficial regiuni importante, nu era nici modern, nici confortabil atât pentru șoferi, cât și pentru transportatorii de marfă.

Moștenirea infrastructurii sovietice s-a simțit încă mult timp, iar extinderea autostrăzii a fost minimă până la restabilirea Independenței.

După restabilirea independenței și mai ales după aderarea la Uniunea Europeană, au început lucrări uriașe de modernizare a acestei autostrăzi.

Astăzi, drumul Via Baltica este complet diferit de E67 de atunci – este lărgit, sigur și adaptat unui flux de trafic mai mare.

Viaductele moderne, podurile, drumurile de legătură și zonele de odihnă asigură o călătorie mai confortabilă și mai rapidă și, de asemenea, sporesc siguranța în trafic.

În timpul reconstrucției „Via Baltica”, scopul nu a fost doar acela de a îndeplini standardele internaționale moderne, ci și de a asigura legătura economică și logistică pe termen lung a statelor baltice și a Poloniei cu Europa de Vest.

Actuala porțiune de 40 km de la Marijampole până la granița poloneză este un mare pas înainte în căutarea unei infrastructuri de transport mai convenabile, mai sigure și mai moderne, care să conecteze țările baltice cu Europa.

Fostul drum îngust, cu gropi și nesigur E67 a devenit acum principala autostradă internațională care leagă vestul și nordul Europei, iar reconstrucția și dezvoltarea sa va îmbunătăți semnificativ conectivitatea regiunii.